Printre petale de flori sălbatice
Cetate necucerită duhul străbunilor
aleargă pe faţa arsă a stepei
inima curată îşi alină setea cu roua zorilor
printre petale de flori sălbatice
coroane de spini împodobesc frunţi liniştite
privirea întoarsă către sine
arde dorinţe prizoniere
ghemuite în margini de conştiinţă
glasul cerbilor în rut înfioară liniştea
la marginea pădurii adormite
te-mpiedici în mândrie
şi-ţi rupi zâmbetul
în virginitatea unui răsărit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu