Dispoziţie războinică

Dispoziţie războinică

Şi pentru că tot sunt într-o dispoziţie războinică

alerg printre fulgere

ţip atât de tare încât mă iau la întrecere

cu concertul de tunete

mă strecor printre picăturile de ploaie

enervate de goana mea

mă rotesc cu braţele desfăcute ca o cruce

până când noroiul îmi ajunge la glezne

continui să mă înşurubez în pământul moale

frământat ca un aluat de picioarele mele goale

mă dau cu capul de nori încruntaţi

alunec pe o geană de lumină

ivită printre buclele plumburii

o clipă rămân în aer

suspendată între pământ şi cer

legată cu o sfoară nevăzută de inima ta

dar aterizez în cele din urmă

cu o plescăitură veselă într-o băltoacă

şi dacă tot am ajuns în ţărână îi fac plăcerea

mă rostogolesc de câteva ori

în locul unde ploaia a sărutat pământul

până când pielea mea capătă gustul furiei norilor

amestecat cu respiraţia lutului.