Viorica Hagianu

CÂNTEC PENTRU CERUL DIN INIMA TA

Câtecul I

Mi-am înhămat sălbăticia la sania albului tău

împărtăşit în zi de sărbătoare

ţi-am spus puţine cuvinte

udate cu lacrimile tainei neîmpărtăşite

cu nici o fiinţă

mi-am legat sălbăticia la marginea toanelor tale

ciocnite de capriciile mele

ascuţite în albastrul privirii

de săbii încrucişate

mi-am odihnit sălbăticia la picioarele sensibilităţii tale

dizolvate într-un pahar de vin

cu zâmbet blond.

CÂNTEC PENTRU CERUL DIN INIMA TA

Câtecul II

Ca de fiecare dată îţi sărut albastrul

mă joc cu zâmbetul tău ascuns printre nori

nu

nu te ating

sunt înghiţită de gura lacomă a fiarei

doar aşa pot să cad în ispită

după ce fiara este deja în mine

înţelegi dragul meu de ce nu te ating?

cu zâmbetul tău construieşti altare

ridici biserici

mă priveşti autoritar printre gene de mir

cum fug după fiecare binecuvântare.

CÂNTEC PENTRU CERUL DIN INIMA TA

Câtecul III

Îţi îmbrăţişez glasul de copil alintat

cristalul vocii tale produce sunete vindecătoare pentru sufletul meu

scăldat în albastrul tău pictat la superlativ

în icoane meşteşugite

mă întristezi cu fuga ta după stele căzătoare

ţi-am spus

te iubesc

şi a murit acel prezent

sub glasul tău grăbit

întors la datorie.

CÂNTEC PENTRU CERUL DIN INIMA TA

Cântecul IV

Mă abţin cu greu să nu transform

poezia de dragoste în poezie erotică

atunci când lumina se joacă

în albastrul din privirea ta

mă abţin enorm de greu

să nu-ţi zgârii pielea catifelată

care mă obsedează după fiecare atingere

pierdută printre clipele dimineţii

nu mă mai abţin şi bat orele cap în cap

până când timpul fuge speriat de durerea orelor

o ia din loc

şi-mi lasă spaţiul

să plonjez în tine.

CÂNTEC PENTRU CERUL DIN INIMA TA

Cântecul V

Îmi place în tine

mă simt iubită

năvălesc ca un uragan în inima ta

care-mi îmbrăţişează furia

din ce în ce mai strâns

până adorm ca un copil legănat

de valurile şoaptelor 

doar tu ştii să le rosteşti

am devenit arogantă

am cumpărat toate drepturile de autor

asupra pielii tale

pe care doar eu o cotrobăi

cu liniştile şi neliniştile mele

în carnea ta fiecare atingere a mea

e un nou început.